GRĂDINIŢA
 
Programul unei zile:
08.00-12.00  timpul de desfăşurare a programului

(copiii sosesc până la 08.15 însoţiţi de părinţi)

08.00-09.30  jocul liber, ordonarea jucariilor, activitate dirijata  

09.30-10.15  jocul ritmic  

10.15-10.50  micul dejun 

10.50-11.30  joc în aer liber, optionale

11.30-12.00 basmul 

12.00 plecarea copiilor

            Pedagogia Waldorf susţine cu tărie importanţa acţiuni proprii a copilului. Copilul percepe acţiunea celor din jur şi, prin imitaţie, realizează cu întreg trupul lui acea acţiune pe care o înţelege astfel tot mai bine. Modul de acţiune al copilului este diametral opus modului de acţiune al adultului. La adult, de cele mai multe ori, o acţiune este determinată de un proces de gândire prealabil. Copilul mic înţelege ceva prin acţiune imitativă. Pedagogia Waldorf arată că între 0 şi 7 ani este perioada când prin activitate se pun bazele voinţei, când cuvintele cheie pentru căile prin care învaţă copilul sunt imitaţia, a prinde, a lua, a cuprinde.
      În cazul preşcolarilor, învăţarea prin acţiunea propriu-zisă, învăţarea care trece prin membre, are o valoare net superioară aceleia bazate pe activitate cerebrală (care trece prin cap). Numai făcând apel la inteligenţa practică, ne vom adresa inteligenţei copilului într-un mod adecvat în raport cu etapa de dezvoltare pe care o traversează. Gradiniţa Waldorf face acest lucru chiar prin executarea în prezenţa copilului de către educatoare, a unor activităţi clare, logice, care au o finalitate cunoscută copilului.
   Dimineaţa la grupă, copiii sunt primiţi de educatoare cu o strângere caldă de mână. Acest contact, dincolo de funcţia educativă pentru o comunicare pozitivă, prietenoasă, plină de încredere, are menirea să favorizeze cunoaşterea copilului. Educatoarea primeşte prin mânuţa copilului întreg bagajul lui emoţional şi temperamental.

Apoi copilul îşi începe jocul liber; totul în grupă prinde viaţă, se transformă, activităţile fiind particularizate în funcţie de ziua din săptămână (ritmul săptămânii). Educatoarea stă la masa de lucru, în centrul acţiunilor copilului, totdeauna desfăşurând o activitate plină de sens – ţese, frământă pâine, pregăteşte salată de fructe, toarce, postăveşte, tricotează hăinuţe pentru păpuşi, etc. Ea oferă un model pe care copiii îl preiau prin imitaţie cu întreaga lor fiinţă plină de dăruire. Copiii mai mari se strâng în jurul educatoarei dorind să participe la acţiunile gospodareşti sau la cele practice.
În jocul liber, copiii sunt lăsaţi să îşi dezvolte personalitatea: unii copii îşi exersează fantezia învăţând să socializeze cu ceilalţi, în timp ce alţii doresc să frământe pâine, să picteze în culori de apă, să deseneze cu cera-color, să modeleze în ceara de albine, să facă un tablou de lână, să decupeze sau să ţeasă, să facă un teatru de masă, etc. Educatoarea reprezintă centrul de linişte care ţine în armonie întreaga clasă. Ea are grijă ca toţi copiii să fie implicaţi într-o activitate cu sens, potrivit intereselor şi vârstei fiecăruia, nicidecum nu le impune să facă toţi aceeaşi activitate.

Acum sunt liniştiţi şi pregătiţi pentru jocul ritmic care respectă ritmul anului, un joc de mişcare, inclusiv joc al degetelor, în care versurile, cântecelele şi gesturile frumoase aduc în copil trăiri şi imagini potrivite anotimpului pe care îl parcurg, de exemplu transformările din natură, muncile omului, sărbătorile specifice fiecarui anotimp, viaţa plantelor şi a animalelor etc.

Când se apropie timpul pentru micul dejun, copiii mari aranjează masa, asigurându-se că nu lipsesc şerveţelele şi florile. Dupa ce se spală pe mâini, copiii se adună în linişte şi rostesc împreună cu educatoarea un salut pentru începerea zilei – cuvinte frumoase sau un cântecel prin care aduc împreună soarele, pământul cu roadele acestuia, frumuseţea zilei care începe. După un mic moment de mulţumire pentru bucate, copiii iau micul dejun în linişte. De asemenea, copiii participă şi la strânsul mesei. 

Jocul în aer liber se desfăşoară în curte, pentru a descoperi transformările naturii de-a lungul anului. Copiii culeg frunze uscate, se bucură de zăpadă, caută ghiocei în iarbă, sădesc flori sau se joacă liber şi foarte creativ în căsuţele construite din lemn şi cărămidă, special pentru ei, în curtea grădiniţei. O piatră frumoasă, o tulpină de copac răsucita, un fir de iarbă, un gândăcel, un melc, cerul albastru, norii, vântul, ploaia acţionează asupra trăirilor copiilor, după modul în care percepe educatoarea aceste apariţii. Dacă ea trece pe lângă toate acestea cu nepăsare, copiii vor fi educaţi nepăsători; dacă însă ea priveşte cu interes către aceste lucruri vii, copiii vor fi dornici de cunoaştere.

Basmul, important precum respiraţia, încheie activitatea în grădiniţă. El este reluat zilnic pe o perioadă de o săptămână, educatoarea povestind liber conţinutul acestuia. Basmul este calea de iniţiere, drumul de dezvoltare al copilului. Pedagogia Waldorf spune că basmul este ca o respiraţie morală, întrucât copilul învaţă prin basm să vadă binele şi răul, apropiindu-şi binele şi respingând răul. Basmul crează tablouri în cuvinte, oferă posibilitatea copiilor de a-şi crea propriile imagini interioare, şi primele norme morale, caci în fiecare poveste, din confruntarea binelui cu răul, primul ise întotdeauna învingator. Copilul se identifică cu eroul pozitiv, formându-şi o bază a simţului moral.

Natura îşi trăieşte ritmul său prin continua mişcare şi schimbare a anotimpurilor: primăvara – reînvierea naturii, vara – stralucirea lumii, toamna – coacerea roadelor, iarna – somnul naturii. Organizarea sărbătorilor este facută după tradiţii culturale vechi, populare. Educatoarea încearcă să-îi ajute pe copii să perceapă sărbătorile prin simţuri. Metamorfozarea naturii în curgerea anului este marcată prin serbări (ex. sărbătoarea recoltei, a Crăciunului, a Paştelui etc). Copiilor nu li se vorbeşte despre semnificaţia laică sau religioasă a serbărilor. Este mult mai important la această vârstă, ca ei să fie îndrumaţi astfel încât să aibă o trăire sufletească adevarată a evenimentelor din natură şi să participe cu fantezie şi bucurie la realizarea fiecarui moment. Repetate an de an, aceste serbări vor avea capacitatea de a elabora structura sufletească a copiilor, astfel încât mai târziu, ca oameni maturi, vor regăsi legătura profundă a întregii lor fiinţe cu natura înconjurătoare, cu universul în care trăiesc. 

În conformitate cu pedagogia Waldorf, colaborarea grădiniţă-familie în scopul educării copilului este o condiţie fundamentală. La înscrierea în grădiniţă are loc un interviu pentru cunoaşterea părinţilor şi copiii sunt acceptaţi mai întâi pentru o perioadă de probă (2-6 săptămâni). După perioada de probă, pot fi respinşi copiii dacă sunt agresivi, punând în pericol securitatea celorlalţi copii, precum şi copiii cu limite ale dezvoltării lor, cei care nu pot fi ajutaţi într-o grădiniţă normală şi necesită asistenţă pedagogică şi medicală specializată.